greseala..sau NU

Ce reprezinta, de fapt, greseala? De ce ne este tuturor teama de ea? De ce toti suntem dominati de acea mentalitate primitiva, bazata pe niste stereotipuri invechite? De ce ne lasam indobitociti de aceasta societate trista si lipsita de scrupule?
Greselile fac parte din viata fiecarui om, ne definesc ca individ, ne definesc personalitatea si caracterul.
Cine suntem noi sa hotaram ce este gresit si ce nu?
Am ajuns la un anumit punct in care toate faptele, vorbele, actiunile altora, care nu ne satisfac pe noi insine, sa le consideram greseli. De ce? Daca a face ceea ce simti se considera o greseala, atunci pot spune cu mana pe inima, fara sa ezit, ca iubesc greselile si ca imi place la nebunie sa gresesc.
Unde ati vazut voi oameni perfecti? De ce cauta toti sa se incadreze in tiparul perfectiunii? Nu o mai cautati. Ea nu exista.
Am ajuns sa ne fie frica sa vorbim, sa ne fie frica sa reactionam, sa ne fie rusine sa facem ceea ce ne dicteaza inima. Am ajuns sa ne modelam toti dupa acelasi tipar si ce este si mai trist este ca nu ne dam seama si inconstienti, vom ajunge sa fim toti o gramada de oligofreni robotizati, fara personalitate, traind in aceeasi rutina idioata si plictisitoare. De ce? Pentru ca ne este frica! Pentru ca am fost invatati inca de mici Pentru ca ni s-a impus, inca de cand eram mici, ce este "bine" si ce este "rau". Nu ni s-a dat sansa sa gandim singuri, nu ne-a lasat nimeni sa vedem realitatea "in toata splendoarea ei". Am crescut in globuri de cristal.
Putini norocosi au reusit sa se trezeasca singuri din aceasta manipulare fara limite, putini au reusit sa-si creeze propriul lor sistem de valori, sa-si formeze propriile principii, sa hotarasca ce este moral si ce nu este moral. Este in noi, in oameni. Ne putem da seama singuri. Daca reusim asta, atunci ne putem numi oameni cu adevarat. Atunci putem spune ca avem personalitate. Atata timp cat aceste "personalitati" sunt trase la indigo, nu avem nicio sansa sa reusim ca natie. Acesta este motivul principal al degradarii noastre, ca societate. Traim intr-o societate ratata, lipsita de principii, lipsita de scrupule, condusa de niste oameni ascunsi in spatele unor masti sinistre cu zambete false.
De ce unui copil de gradinita ii tremura vocea la serbare cand isi spune poezia, pe care a stat si s-a chinuit ore intregi sa o invete? Pentru ca ii e frica sa greseasca.
De ce ne tremura mana cand incercam sa trasam o linie? Pentru ca ne este frica sa gresim.
De ce ezitam sa spunem ceea ce gandim? Ne este frica.
De ce refuzam sa participam la diferite competitii? FRICA.
Ne-am nascut cu frica, societatea ne impune aceasta frica. De ce acceptam acest lucru?
Din acele lucruri pe care ei le considera greseli, din ele invatam, din ele ne formam ca oameni, din ele ne dezvoltam, cu ajutorul lor ne dezvoltam capacitatea intelectuala si ne formam pe noi ca unic individ.
Important este cum te simti tu dupa ce faci un anumit lucru, important este sa-i observi tu urmarile, important este daca tu esti multumit sau nu, important este cum te afeteaza PE TINE din punct de vedere emotional acel lucru.
Avem nevoie si de putin egoism, astfel nu vom reusi. Vom deveni niste ratati, dezamagiti, cu mii de regrete ducand o viata lipsita de sens.
Fa ceea ce crezi tu ca este bine pentru tine. Asculta-te pe tine. Asculta-ti inima si impreuna cu ea dominati-va propria voastra lume. Doar tu si ea aveti drepturi asupre ei. Este a voastra. :)